Uneori ma prefac ca nu stiu cine sunt. Imi ascund orice calitate sau defect si refuz sa raspund la intrebari legate de mine. In schimb, uneori mi se pare ca ma ascund chiar si de propria-mi persoana. Si nu-mi dau seama cine sunt cu adevarat.
Reamintiti-mi!
A fi tanar inseamna a fi de otel. A privi totul in fata. A nu se putea minti niciodata. A nu putea indura sa fi mintit de altii. A nu putea ingadui minciuna oriunde ai intalni-o. A uri nedreptatea. Cand esti tanar nu poti fi legat de nimic. Incaleci viata cum vrei. Fiindca nu ii poti da cu piciorul. Nu te taraste ea ca o epava care nu mai stie sa renunte.
(Camil Petrescu – Act Venetian)
Cred ca mi s-a trezit o noua pasiune. Pentru pere. Prefer perele dimineata, in locul lapticului si al cerealelor sau in locul mesei de seara. Sunt atat de inofensive si atat de placute la gust incat mi-as face o plantatie proprie numai de pere. O sa incep sa visez pere, daca o mai tin mult asa. In schimb, raman fidela si vechiei pasiuni. Marul. Dar pot sa am si un amant.
Mancati pere. Dar nu mancati samburii!
Nu stiu ceea ce voi scrie.Nu am nici cea mai mica idee.Stiu doar ca vreau sa scriu,dar nu stiu de unde sa incep si unde sa termin.Am in gand multe lucruri si nu stiu cum sa le pun pe toate intr-o ‘compunere’ care sa faca , cu ochiul pentru a fi citita;sau sa o scriu pentru mine si totusi sa inteleg ceea ce am scris atunci cand recitesc.
As scrie despre voi.Despre mine.Despre stele.Luna.Ploaie.Vant.Dragoste.Culori.Iluzii.Prieteni.Muzica.Despre ceea ce am fost si nu mai suntem.Despre ceea ce ne dorim.
Pun punct acum.Voi scrie atunci cand voi putea sa-mi gasesc cuvintele potrivite pentru a descrie ceea ce simt cu exactitate.Acum ma duc sa imi fac un ceai si sa fumez o tigara.
Ps: Am revenit in lumea blogurilor.
Adri; 18.
Sunt aiurită şi se ia.
Am tigari. Vrei si tu? 